Recurs compensatoriu 2.0. Romania trebuie sa vina nu doar cu alt recurs compensatoriu, dar si cu multi bani.

Faptul ca saptamana aceasta, glontul doar „ne-a sters”, nu inseamna ca arma nu e in continuare incarcata si indreptata spre noi. Cine crede ca amanarea pana in martie primita de la CEDO este o rezolvare in sine va avea surpriza sa constate ca in 3 luni, Romania trebuie sa vina nu doar cu alt recurs compensatoriu, dar si cu multi bani.

Miercuri seara, rezolutia impotriva Romaniei, ce urma sa fie adoptata a doua zi de Comitetului Delegatiilor Ministrilor in format Drepturile Omului, era redactata pe un ton sever. Pe de-o parte, ea era o consecinta a deciziei luate in iunie de acelasi Comitet, care constatase ca nici la 2 ani de la asumarea planului in urma deciziei pilot a CEDO privind conditiile de detentie, Romania nu adoptase legislatia privind compensatiile financiare datorate celor care nu mai puteau fi compensati in zile de scadere a pedepsei.Nu ar fi trebuit sa fie o surpriza pentru cine a citit Decizia din iunie, in care scrie clar:

„9. while Romania established a preventive remedy in 2014 and a mechanism providing for reduction of sentence of persons detained in inhuman or degrading conditions in 2017, it remains for the authorities to enact legislation allowing persons who did not, or will not, benefit from a reduction in sentence, who have lodged or could lodge complaints with the European Court about their conditions of detention, to claim financial compensation;

10. expressing deep concern at the delay in establishing the financial compensatory remedy, urged the authorities to step up their efforts with a view to finalising draft legislative proposals and engaging the necessary procedures for their adoption; in the event that no tangible progress in the legislative process is reported by 1 October 2019, instructed the Secretariat to prepare a draft interim resolution for consideration at their 1362nd meeting (December 2019) (DH)”.
adica

„9. Romania a instituit un remediu preventiv in 2014 si un mecanism care prevede reducerea pedepsei persoanelor retinute in conditii inumane sau degradante in 2017, ramane in sarcina autoritatilor sa adopte legislatia care sa permita sa solicite compensatii financiare persoanelor care nu au sau nu vor beneficia de o reducere a condamnare, care au depus sau ar putea depune plangeri la Curtea Europeana cu privire la conditiile lor de detentie;

10. exprimandu-si profunda ingrijorare cu privire la intarzierea stabilirii remedierii compensatorii financiare, a indemnat autoritatile sa isi intensifice eforturile in vederea finalizarii proiectelor de propuneri legislative si angajarii procedurilor necesare pentru adoptarea lor; in cazul in care pana la 1 octombrie 2019, nu este raportat niciun progres tangibil in procesul legislativ, secretariatul a fost instruit sa pregateasca un proiect de rezolutie provizorie spre examinare in cadrul celei de-a 1362-a sedinte din decembrie 2019″.
Pe langa faptul ca proiectul de compensare financiara nu a aparut, si recursul compensatoriu in zile, adica singura parte indeplinita din angajamentul asumat de Romania, a fost abrogat fara a fi inlocuit cu nimic.

Evitarea rezolutiei a fost in aceste conditii la limita unei minuni, reusita in principiu pentru ca la Strasbourg s-a dus ministrul insusi, nu un secretar de stat sau agentul la CEDO. Este ceea ce subliniaza din primul paragraf Decizia reuniunii de joi„welcomed the participation of the Minister of Justice of Romania in the meeting and the constructive exchange of views with him”.

A contat si faptul ca este un guvern nou, iar ministrul are carte de vizita in plan extern, deci un spor de credibilitate. Si, bineinteles, la CEDO este clar ca legea recursului compensatoriu este lege penala mai favorabila, deci va produce efecte in continuare dupa abrogare.Chiar si asa, dezbaterile au fost foarte dure si cu mult mai lungi decat in privinta alor cauze, durand peste 3 ore. Si am ajuns in situatia de fi sustinuti de Rusia in fata tarilor scandinave, spre exemplu, care au pledat pentru rezolutie. Sa fii la Consiliul Europei alaturi de Rusia e o contraperformanta in sine.

De altfel, Decizia exprima grave ingrijorari in privinta abruptei abrogari a recursului compensatoriu si a faptului ca acesta nu a fost inlocuit cu nimic: „grave concern that on 4 December 2019 Parliament decided at short notice to move forward on a parliamentary initiative resulting in the abolition of the remedy introduced to provide compensation in the form of reductions of sentence to persons detained in such conditions, without providing at the same time for any other avenue of redress capable of meeting the requirements of the Convention, notably Articles 13 and 46”.Dar si aceasta amanare aproape miraculoasa este strict conditionata de un plan de masuri care, in conditiile esecului primului plan asumat si in conditiile in care abrogarea recursului a fost facuta pe picior, fara consultari prealabile cu CEDO, aproape sfidator, trebuie sa fie extrem de complet si precis pentru a fi acceptat.

Ministrul Predoiu trebuie sa duca planul la reuniunea din martie. Daca nu va exista sau nu va fi respectat, trebuie sa ne fie clar ca va urma: rezolutia, care e anticamera suspendarii, si dezghetarea cauzelor.

Ce trebuie sa contina planul? Nu e mare filosofie, scrie in Decizia Pilot cauza Rezmives si altii impotriva Romaniei in materia conditiilor de detentie.

Pe scurt, fara recurs compensatoriu in zile si recurs compensatoriu in bani, pentru cei care nu mai pot beneficia de cel in zile, nu se poate. Deci ar trebui sa fie clar ca este aproape momentul cand va aparea noul proiect de lege care sa dea compensatia in zile scazute din pedeapsa. Desigur, nu tot 6 zile, dar un numar acceptabil pe post de compensatie din punctul de vedere al CEDO, si o noua definire a spatiilor necorespunzatoare.Adica vom ajunge la ceea ar fi trebuit sa ne aduca o modificare a legii recursului, in locul unei aborgari exclusiv in scop de imagine. In urmatoarele luni, se va iesi din puscarie fix ca pana acum, dupa aceea va intra in vigoare noua lege.

Asa cum trebuie sa apara si proiectul pentru care deja rezolutia era pe teava, adica despagubirea in bani/zi. Italia a dat 8 euro/zi, Ungaria 5 euro/zi, iar Moldova intre 1 si 5 euro.

Dar e mai mult decat atat. E vorba despre investitii. Pe de-o parte sunt masurile de fatuiala, cum ar veni. Adica varuim celulele cu igrasie, reparam toaletele, incercam sa redistribuim detinutii in penitenciare astfel incat sa evitam aglomerarile.

Pe de alta parte, trebuie construit in regim de urgenta, dar cu adevarat de urgenta. Vechiul plan prevedea cel putin doua penitenciare noi, Unguriu si Berceni, plus extinderea altora, adica un plus de peste 5.000 de locuri. Nu s-a facut nimic, in ideea ca e nepopular si oricum recursul compensatoriu a scazut gradul de ocupare de la 160% la 110% cum e acum. Dar tot e peste ceea ce ni se cere, adica sub 100%, si recidivistii incep sa revina.Iar conditiile decente de detentie nu inseamna doar celule varuite si grad de ocupare sub maxim. Inseamna standardele impuse de CEDO, adica si posibilitatea de a iesi zilnic la aer sau de a face sport. Stiu ca, in Romania, imediat apare comparatia cu spitalele, scolile si azilele. Dar argumentul acesta nu merge la Strasbourg. Iar cineva cu adevarat pragmatic intelege ca societatea isi face mai mult rau daca inraieste detinutii.

Prin urmare, e nevoie de investitii importante, inclusiv in sistemul de probatiune. Oricum e mai ieftin decat sa incepi sa platesti despagubiri care pot ajunge la 200 de milioane de euro. In plus, numai investitiile si atingerea unor standarde decente poate duce cu adevarat la neaplicarea legii recursului compensatoriu, pe care sa nu o mai poata invoca la un moment dat nimeni, relatează ziare.com

106Distribuie:

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *