Medic, condamnat definitiv la un an și șașe luni, pentru că a refuzat să mai preia la urgențe șoferii depistați cu alcoolemie de către polițiști, pentru a se ocupa de cazurile grave

Medicul Adela Golea a fost condamnată definitiv la un an și 6 luni cu suspendare și obligată să presteze 60 de zile în folosul comunității pentru instigare la abuz în serviciu și favorizarea infractorului. Faptele pentru care a fost condamnată s-au petrecut în 2016 când Adela Golea a refuzat să mai preia la urgențe șoferii depistați cu alcoolemie de către polițiști, pentru a se ocupa de cazurile grave care necesită îngrijiri medicale adecvate.

Adela Golea, o cunoscută doctorița din Cluj-Napoca a fost condamnată definitiv la un an și 6 luni de închisoare cu suspendare și 60 de ore de muncă în folosul comunității  din cauză că a preferat să preia cazuri grave la UPU în locul șoferilor prinși băuți la volan. Totul a început în anul 2016, când aceasta era medic șef la Unitatea de Primiri Urgențe a spitalului din Cluj. Împotriva sa a fost depusă o plângere de către polițiștii care au fost refuzați în momentul în care au dus la UPU un șofer depistat cu alcoolemie. Din cauza aglomerației, Adela Golea a preferat să preia cazurile cu adevărat urgențe și să-i refuze pe cei depistați cu alcoolemie în trafic, motiv pentru care s-a ales ulterior cu un dosar penal.

Medicul a fost trimis în judecată pentru prima dată în anul 2018 iar sentința o condamna la 1 an și 9 luni de închisoare cu suspendare, instigare la abuz în serviciu și favorizarea infractorului. Mai mult decât atât, aceasta trebuia să presteze și 60 de zile muncă în folosul comunității la Tribunalul Comercial sau la Primăria Cluj-Napoca. Sentința definitivă pronunțată în 6 decembrie nu a schimbat foarte multe: Doctorița a fost condamnată la un an și 6 luni cu suspendare și obligată să presteze 60 de zile în folosul comunității.

Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice o apără pe Golea

Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) din România îi ia apărarea public medicului Adela Golea, director medical al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj: ”Am aflat cu uimire că în România anului 2019, un medic poate fi condamnat la închisoare cu suspendare pentru că a ales să trateze cu prioritate pacienții în stare gravă și nu cazurile de șoferi depistați cu alcoolemie de către polițiști. Este vorba de dna. dr. Adela Golea, directorul medical al Spitalului Județean de Urgență Cluj, care a fost condamnată la un an și 6 luni cu suspendare și obligată să presteze 60 de zile în folosul comunității. Acest lucru se întâmpla în contextul în care Unitatea de Primire Urgențe, al cărei coordonator era în acel moment se confruntă cu lipsa de personal cu care ne-am obișnuit deja. Ca reprezentanți ai pacienților, ne întrebăm cum s-a putut ajunge în această situație și cum pot autoritățile să prejudicieze cariera unui medic și să pună în pericol siguranța pacienților. Ne dorim ca niciun medic să nu mai treacă prin această experiență, mai ales că vorbim despre un medic apreciat și iubit în Cluj. Totodată, le solicităm autorităților să nu mai solicite medicilor să ignore nevoile pacienților, care sunt realmente urgențe pentru verificarea unor alcoolemii”, precizează Radu Gănescu, președinte COPAC.”

Soluția pronunțată în sentința definitivă

Golea a fost condamnată la un an și 6 luni cu suspendare și obligată să presteze 60 de zile în folosul comunității din cauză că a prioritizat acordarea de asistență medicală în UPU Cluj pacienților și nu șoferilor băuți. Soluția pronunțată este următoarea:

”În baza art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. pen admite apelul declarat de inculpata GA împotriva sentinței penale nr. 1437/19.06.2019 a Judecătoriei Cluj-Napoca pe care o desființează numai cu privire la soluția pronunțată în ceea ce privește infracțiunea prev de art. 47 rap. la art. 269 alin. 1 C. pen cu aplic. 35 alin. 1 C. pen. și pedeapsa rezultantă și judecând: În temeiul art. 396 alin. (5) din C.p.p. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b din C.pr. pen. achită pe inculpata GA de sub învinuirea de a fi săvârşit infracţiunea de instigare la favorizarea făptuitorului în formă continuată, prev. de art. 47 din C.p. rap. la art. 269 alin. (1) din C.p., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C.pen. Menține pedeapsa de 1 (unu) an şi 6 (şase) luni închisoare, la care a fost condamnată inculpata pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu în formă continuată, prev. de art. 47 din C.p. rap. la art. 297 alin. (1) din C.p., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C.p. şi art. 75 alin. (2) lit. b) din C.p., precum și pedeapsa complementară și accesorie. În baza art. 91, 92 din C.p., dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare şi stabileşte un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 93 alin. (1) din C.p., pe durata termenului de supraveghere, obligă inculpata să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Cluj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În conformitate cu art. 93 alin. (2) lit. b) din C.p., impune inculpatei ca în cursul termenului de supraveghere să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 404 alin. (2) din C.p.p. rap. la art. 93 alin. (3) din C.p., pe parcursul termenului de supraveghere inculpata este obligată să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 (şaizeci) de zile lucrătoare în cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca sau a unei instituții de cult. Atrage atenţia inculpatei asupra consecinţelor săvârşirii unei noi infracţiuni în termenul de supraveghere, respectiv asupra consecinţelor nerespectării, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere sau a neexecutării obligaţiilor impuse, conform art. 96 C. pen. Menține restul dispozițiilor din sentința penală atacată care nu contravin prezentei hotărâri. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din 06 decembrie 2019.”

Declarațiile publice ale Adelei Golea înainte de sentință

Înainte de pronunțarea definitivă a sentinței, doamna doctor Adela Golea a făcut o declarație publică presei locale prin care a mărturisit următoarele:

„Renunț la tot, eu n-am omorât pe nimeni, am lucrat pe lege, mi-am ajutat colegii să nu fie acuzați de malpraxis și am fost trimisă în judecată. Eu nici măcar n-am fost anunțată de asta, m-au sunat de la Actual de Cluj în 2017, în Vinerea Mare, să-mi ia o reacție. Nu știam nimic. Asta este țara în care trăim. Nu cred că este fezabil să merg mai departe cu procesul, să-mi mai pierd 3 sau 10 ani din viață pentru asta. Dacă asta și-au dorit, să îndepărteze un medic..Pot profesa altceva, le voi respecta decizia.

Activitatea dintr-un spital pe contractul de muncă ca șef de secție este următoarea: tu îți organizezi secția, nu vine altă instituție să o facă. M-a sunat o colegă noaptea, mamă singură cu doi copii acasă și îmi spunea că polițiștii o amenință că-i fac dosar penal. Am discutat cu un polițist. Eu dacă iau un doctor de lângă un pacient sosit la UPU, iar pacientul face stop, îmi bag colegul la malpraxis, da? Acolo se salvează vieți. În acest moment mă gândesc ce să fac cu viața mea. Nu mă mai interesează nici comunitatea, deși în 20 de ani cred că am făcut ceva pentru această comunitate clujeană, poate mai mult decât alții care stau în funcții publice. Eu nu mai stau 10 ani să-și bată alții joc de mine. Îmi găsesc o slujbă să mă întrețin, nu am familie de întreținut, sunt singură, iar acum se pune problema ca eu să trăiesc, să am o slujbă de supraviețuire. Dar am terminat-o cu spitalul.  

Este singura dată când am realizat că în această țară nu ai nici o șansă și înțeleg de ce pleacă oamenii. N-o fac pentru bani. Și pentru bani, dar în principal pentru alte lucruri, pentru siguranță.  Aici ai sentimentul că poți fi distrus cu dreptatea în mână. Dacă aș avea cu zece ani mai puțin, nu m-aș uita în spate. Nu pentru bani, nu pentru poziție, ci pentru că aș vrea să mă simt siguranță și respectată. Îmi pare foarte rău, nu credeam că voi trece prin așa ceva vreodată. Despre decizie instanței nu pot să fac comentarii, fiindcă nu trebuia niciodată să se ajungă aici. E o bătaie de joc. ”, potrivit gazetadecluj.ro

65Distribuie:

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *