Generalul Ilie Botoș: „Măcelul de la Sibiu, opera unor soldați misterioși, cu combinezoane negre și mitraliere cu pat rabatabil” (I)

Autor: Dan Andronic 9 decembrie 2019

La 30 de ani de la masacrul de la Sibiu, Generalul magistrat Ilie Botoș, fost procuror general al României și magistrat care a instrumentat „Dosarului Revoluției de la Sibiu”, face niște dezvăluiri uluitoare, potrivit evz.ro

În prima parte a unui interviu-fluviu, Botoș susține că la Sibiu a existat o categorie de forțe speciale care au deschis focul la ordinul colonelui Aurel Dragomir, comandantul garnizoanei, creând haos și inducând senzația că se trage din clădirile Miliției și Securității.

Au murit atunci 99 de oameni și au fost răniți 272.

– Dan Andronic: Am intrat în luna decembrie și ca de obicei, tradițional, luna decembrie este dedicată Revoluției. Suntem într-o situație mai specială, în contextul în care a fost finalizat Rechizitoriul Dosarului Revoluției, un dosar extreme de lung și controversat. Domnule Ilie Botoș, știu că ați lucrat în acest dosar ca procuror militar și, după aceea, și ca Procuror General l-ați avut în atenție. Dar, aș vrea să începem puțin cu partea inițială a acestui dosar care este și partea inițială a carierei dumneavoastră. Și aici mă refer la momentul în care ați început să anchetați fapte din dosarul Revoluției, deci când v-ați apucat de dosarul Sibiu și dosarul Cugir, ați anchetat și un episod extrem de interesant, care n-a fost lămurit până în acest moment, moartea generalilor Nuță și Mihalea într-un elicopter doborât de o rachetă a armatei, perioadă foarte tulbure, extrem de confuză, în care s-au îngemănat multe forțe, fiecare cu interese diferite. În primul rând, spuneți-mi ce este adevărat din legenda că ați fost propulsat în magistratura militară ca urmare a faptului că aveați pile.

– Gen. Ilie Botoș: Lucrurile sunt mult mai simple. Să încep cu modul în care am ajuns eu în magistratura militară. Am terminat Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai în 1990, la un an după Revoluție, în vara anului imediat următor, în luna iunie. Am primit repartiție ca procuror civil în urma mediei de absolvire, care a fost peste 9, la Procuratura Locală Târgu Jiu. Am solicitat, fiind căsătorit, transferul la una din procuraturile din Sibiu, Mediaș sau Alba Iulia. Întrucât nu mi-a venit nici un răspuns în acest sens, am profitat de faptul că Tribunalul Militar Cluj a scos la concurs un post de judecător militar și m-am înscris la acest concurs. Din câte îmi amintesc, am fost șase candidați, iar eu am m-am clasat pe primul loc, fiind și singurul absolvent de Facultate de Drept la zi și magistrat în activitate. În mod normal, aș fi putut să fiu trecut prin transfer în acest post, dar aceasta era procedura, locul a fost scos la concurs și intrarea mea în magistratura militară s-a făcut prin concurs organizat de Ministerul Justiției, Direcția Instanțelor Militare.

– Dan Andronic: Dar ați avut ceva rude cu conexiuni în zona aceasta a justiției militare? Pentru că s-a sugerat acest lucru.

– Gen. Ilie Botoș: Nu, în justiția militară nu. În Ministerul Apărării, unchiul meu era încadrat comandant al Comandamentului Logistic, iar Direcția Instanțelor Militare se afla în subordinea Ministerului Justiției. A fost opțiunea mea și dorința de a reveni mai aproape de Sibiu. A fost și o opțiune de suflet, pentru că mi-a plăcut armata și îmi place și acum, am avut o aplecare către acest domeniu. A fost strict decizia mea, intrarea s-a făcut prin concurs.

– Dan Andronic: Și cum ați ajuns procuror militar, din judecător militar?

– Gen. Ilie Botoș: Am lucrat în perioada 1990 septembrie-octombrie la Târgu Jiu, octombriefebruarie 1990 am activat ca procuror civil la Alba Iulia, iar în 11 februarie 1991 am fost încadrat judecător militar cu grad de locotenent-major la Tribunalul Militar Cluj. Am activat, până la data de 18 august 1991, ca judecător militar și raportat la cazurile cu care mă confruntam am avut sentimentul unei limitări profesionale. Pasiunea principală încă din timpul facultății a fost activitatea de criminalistică. Ultimii trei ani, în facultate, activitatea de practică mi-am desfășurat-o în cadrul laboratorului exterior de expertize criminalistice Cluj sub tutela expertului criminalist șef Laurențiu Boboș, care m-a îndrumat pentru a deveni criminalist, însă la finalul facultății am optat pentru munca operativă, pentru procuratură. În august 1991, am decis să revin la Parchetul de pe lângă Judecătoria Locală Alba Iulia și am formulat în acest sens o cerere către Procurorul Șef Jidveian Viorel, în care îmi exprimam dorința să revin la această unitate. Între timp, Procurorul Șef Militar, colonelul de justiție militară Domșa Tit Liviu, m-a întrebat dacă doresc să plec din Justiția Militară sau doar să schimb calitatea de Judecător și dacă sunt de acord să lucrez ca procuror militar criminalist în cadrul Procuraturii Militare Cluj. Am acceptat acest post și am fost încadrat, începând cu 18 august 1991, ca procuror criminalist în cadrul Procuraturii Militare Cluj.

„Am văzut cu ochii mei toate nenorocirile care s-au petrecut în acest oraș”

– Dan Andronic: Cum ați intrat în dosarul Revoluției?

– Gen. Ilie Botoș: În cauzele privind evenimentele din decembrie 1989…

– Dan Andronic: Observ că evitați ideea de Revoluție? A fost lovitură de stat sau revoluție?

– Gen. Ilie Botoș: A existat un cumul de factori în care nimeni nu poate să conteste suferința la care a fost supus poporul român și vă dau un singur exemplu. Eram student și am trăit Revoluția începând cu 21 decembrie în Sibiu, deoarece am fost trimiși în vacanță mai devreme. Am văzut cu ochii mei toate nenorocirile care s-au petrecut în acest oraș, am plecat din Cluj pe 21 decembrie la ora 11.00, iar în Cluj, în acel interval de timp, s-a executat foc asupra civililor și au fost primele victime. Eu știu care a fost starea de spirit a populației care a fost pe stradă pentru că și eu, la rândul meu, am fost pe stradă ca majoritatea studenților. Au fost zeci de mii de oameni pe stradă în Sibiu, în 21 și în 22 decembrie 1989, dimineața. Acolo a fost o emulație, oameni care doreau libertatea, sătui de foame și de constrângeri, oameni care au fost alături de martirii de la Timișoara și care, la fel ca în toate orașele importante ale țării, au dat tribut de sânge în aceste condiții. În afara de toate manifestările populației nemulțumite de regim, au existat cu certitudine și operațiuni complexe, direcționate în direcția manipulării forțelor Ministerului Apărării Naționale, ale Ministerului de Interne în special, ale Departamentului Securității Statului, operațiuni construite pe ferestrele de oportunitate oferite de dinamica evenimentelor interne, dar având cu certitudine și terminații în plan extern.

„Elemente aflate în conservare au activat clandestin în prima fază”

– Dan Andronic: Când spuneți manipulare vă referiți și la o manipulare subtilă, inconștientă, deci la o exploatare în orb, sau vă referiți la o manipulare mecanică, în sensul că li s-a dat ordin, au fost puși să facă rău…?

– Gen. Ilie Botoș:Părerea mea este că acolo au fost activate elemente de dispozitiv informativoperativ în legătura unor puteri sau entități ostile României, elemente aflate în conservare care au fost activate ca și elemente de inițiere și manipulare, care au activat clandestin în prima fază, apoi s-au retras…

– Dan Andronic: Adică, cu alte cuvinte, au existat agenți „adormiți”, activați la un anumit moment?

– Gen. Ilie Botoș: Da. Categoric și părerea mea este că au fost în toate instituțiile de forță. Sunt indicii în acest sens, indicii care rezultă și din activitățile de urmărire penală derulate de-a lungul timpului în aceste cauze, indicii care rezultă și din analiza declarațiilor martorilor și chiar din articolele și cărțile scrise de-a lungul timpului, care au pus în evidență, din ce în ce mai clar, încă de atunci, aceste aspecte.

– Dan Andronic: Dar totuși, ideea că au trecut 30 de ani de la acest moment nu estompează faptele care pot să conducă la o privire clară asupra a ceea ce s-a întâmplat, inclusiv să distorsioneze cercetarea penală?

– Gen. Ilie Botoș: Încercări de a dirija pe piste false activitatea de investigare a evenimentelor au început imediat, în momentul în care Comisiile Speciale de Anchetă au început să deruleze activitatățile investigative.

– Dan Andronic: Vă referiți la Comisia senatorială?

– Gen. Ilie Botoș: Nu, mă refer la echipele de procurori care a fost înființate imediat în ianuarie 1990 și care au început să investigheze Timișoara, Bucureștiul, Sibiul…

– Dan Andronic: Atunci au început distorsiunile?

– Gen. Ilie Botoș: Dezinformarea a început încă din acel moment pentru că, din acel moment, au început să se construiască scenarii sau ipoteze de lucru care generau o altă perspectivă asupra evenimentelor, care îi împiedicau efectiv pe anchetatori să perceapă realitatea faptelor, utilizându-se teoria fenomenului terorist. Aici discutăm de un anumit tip de operațiuni, operațiuni de tip clandestin și de cauze complexe generatoare de efecte care, ulterior, au fost exploatate prin mijloace de manipulare informațională în direcția generării unor evenimente între unități ale Ministerului de Interne și unități ale Ministerului Apărării Naționale. Dacă vreți, luăm un exemplu: evenimentele care s-au produs la Otopeni, între forțe ale Comandamentului Trupelor de Securitate și unități ale Comandamentului Aviației Militare. Toate aceste aspecte au pus cap în cap forțe, au declanșat acțiuni fratricide soldate cu schimburi de focuri, cu morți și cu răniți și, bineînțeles, cu foarte multe victime colaterale acestor operațiuni, din rândul populației civile.

– Dan Andronic: Deci cineva a avut interes ca, în decembrie 1989, să se atingă acea cifră de 60.000 de morți?

– Gen. Ilie Botoș: În momentul când se vehicula această cifră, intenția era de a crește la maxim emoția colectivă… Populația a ieșit în stradă pentru morții de la Timișoara. Faptul că au murit oameni în prima fază la Timișoara a creat o emulație, o emoție generală care a scos toată lumea în stradă. În aceste condiții, vehicularea acestui număr de morți înseamna stimularea cu mai multă forță a energiilor emoționale ale populației.

– Dan Andronic: Vă întrebam altceva. Au existat forțe oculte, de diversiune, care au încercat să se ajungă la această cifră?

– Gen. Ilie Botoș: Nu se putea ajunge la această cifră decât dacă se trăgea în plin în oameni, ca în condiții de război. Dacă ar fi să facem o analiză rațională, logică, tehnică, cifra respectivă putea fi atinsă doar dacă s-ar fi tras cu muniție de război așa cum au făcut escadroanele morții ale SS în timpul celui deal Doilea Război Mondial.

– Dan Andronic: Asta am înțeles. Să luăm evenimentele de la Sibiu. Gândiți-vă că dacă ați multiplica cazul Sibiu cu încă 40 de orașe, câte unul pentru fiecare județ, cred că lucrurile ar fi arătat mult mai rău.

– Gen. Ilie Botoș: Cazul Sibiu a fost un caz special. Evenimentele din Sibiu au putut fi investigate oarecum mult mai ușor, pentru că acolo au fost „scăpate” niște elemente de către cei implicați și mă refer în special la comandantul garnizoanei Sibiu, domnul Dragomir. Eu am investigat acest caz și acolo sunt aspecte punctuale vis-a-vis de evenimente, de provocări, de schimburile de focuri, prezența unui dispozitiv special pe acoperișul blocurilor din spatele Inspectoratului de Miliție și Securitate a județului Sibiu, dispozitiv pus în evidență prin declarațiile martorilor oculari. Un dispozitiv despre care ofițeri ai Unității Militare 01512 declarau că în 21 decembrie s-ar fi ridicat în picioare, iar la ordinul colonelului Dragomir au luat poziția culcat pe blocul din spatele inspectoratului. Ceea ce evidențiază din start intenția lui Dragomir și faptul că majoritatea cadrelor și a elevilor din UM 01512 au fost exploatate în orb prin forțe și mijloace despre care eu cred că colonelul Dragomir avea cunoștință.

– Dan Andronic: El evocă în apărarea sa un anumit ordin al generalului Stănculescu care spune: „Apărăte pe răspunderea mea”. Există vreun document care să-l confirme, pentru că de obicei lucrurile astea rămân consemnate?

– Gen. Ilie Botoș: Nu. Nu apare nici un fel de document în acest sens. Vorbim despre momentul în care pe strada Armata Roșie din Sibiu – dintre sediul unității militare 01512 Școala de Ofițeri Activi Nicolae Bălcescu, actuala Academie a Forțelor de Uscat, și Inspectoratul de Miliție și Securitate al județului Sibiu, era plină de manifestanți. Înainte să se tragă primul foc în 22 decembrie în Sibiu, pe zidul din față al Inspectoratului, cadrele din Miliție și Securitate au pus un cearceaf pe care au scris vizibil: „Miliția și Securitatea sunt cu voi”. În acel moment, cadrele Inspectoratului au dorit să facă dovada că nu aveau nici un fel de intenție ostilă la adresa populației.

– Dan Andronic: În acel moment nu murise nimeni.

– Gen. Ilie Botoș: Primele victime în Sibiu au apărut în 21 decembrie, în Piața Sfatului. Aici vorbim despre 22 decembrie și este un fapt documentat. Dispozitivul aflat în spatele inspectoratului a executat foc din spate, în direcția ultimelor etaje ale inspectoratului. În momentul în care s-a executat foc cu pușca de asalt în geamurile din spate, proiectilele au străpuns geamurile și ușile dispuse simetric, iar proiectilele au ieșit prin geamurile dinspre unitatea militară a MapN, dându-se astfel impresia că se trage din clădire. Așa s-a creat impresia că cei din Inspectoratul de Miliție și Securitate au executat foc.

– Dan Andronic: Dar cine a tras, cine?

– Gen. Ilie Botoș: Acel dispozitiv a existat, am reușit să identificăm câteva fotografii în care se abservă persoane care corespund descrierii martorilor existenți la fața locului. Există documente, declarații de martori, prin expertiza balistică s-a evidențiat traiectoria proiectilelor trase din spate, analizându-se că a fost o tragere precisă, selectivă, la nivelul geamurilor, în timp ce riposta celor de la 01512 a fost haotică, aceștia trăgând cu toate categoriile de armament în partea frontală a Inspectoratului, inclusiv cu mitraliere de 14,5 mm și cu tunul de pe un tanc.

– Dan Andronic: Explic mai pe înțelesul oamenilor. Din spatele clădirii s-a tras prin geamuri în clădirea Armatei. S-a simulat un atac într-o manieră atipică, tip război hibrid. Cine erau cei care trăgeau?

– Gen. Ilie Botoș: Nu au fost identificați până în acest moment. Am încercat să identificăm acest dispozitiv prin fotografiile administrate și am reușit să ridicăm un număr mare de fotografii făcute de populație la vremea respectivă. În unele fotografii apar indivizi îmbrăcați în combinezoane negre cu mască de gaze și pistoale mitralieră cu pat rabatabil.

– Dan Andronic: Nu erau în dotarea Armatei.

– Gen. Ilie Botoș: Puteau fi combinezoane de tancuri. Am făcut o analiză antropometrică la vedere, luând în considerare media de înălțime a persoanelor din proximitatea lor și evaluarea primară a fost că aveau o înălțime peste 1,80 m, ceea ce din punctul meu de vedere excludea să fie vorba de tanchiști. Au fost multe discuții legate de prezența la Sibiu a unui dispozitiv adus de la București anterior evenimentelor…

– Dan Andronic: A fost un avion ROMBAC, cu forțe speciale. – Gen. Ilie Botoș: În ceea ce privește ROMBAC-ul, părerea mea este că a fost transformat în ținta falsă pentru a verifica niște aspecte și a îndepărta cercetările de la componenta reală a acestui grup. În 21 decembrie au fost primii morți în Sibiu, s-a executat foc în Piața Sfatului, populația civilă a ripostat în forță, a incendiat mașina de intervenție a Ministerului de Interne, structurile Ministerului de Interne au fost retrase în cazărmi în acea zi și au rămas pe străzi numai efectivele Ministerului Apărării.

„Din moment ce au răspuns la comanda colonelului Dragomir vă dați seama că erau români”

– Dan Andronic: Haideți să revenim puțin la cei care declanșează nebunia colonelului Dragomir, să nu uităm că acesta ține 500 de oameni într-o piscină, sub amenințarea armelor. Unii dintre ei mor în urma rănilor și totuși acel dosar înțeleg că nu este închis, dar nici până la această oră nu este pedepsit niciun vinovat pentru niște atrocități pe care nici în vreme de război nu le poți accepta, încalcă toate convențiile posibile. Revenind, vorbim de oameni înalți, îmbrăcați în negru, cu armament performant, cu pregătire de înalt nivel și care nu sunt identificați. Puteau fi de la USLA?

– Gen. Ilie Botoș: Părerea mea este că nu erau din interiorul Ministerului de Interne și nici unități ale Ministerului Apărării. – Dan Andronic: Erau alte unități ce puteau provoca diversiune?

– Gen. Ilie Botoș: S-au verificat toate activitățile desfășurate de unitățile Ministerului Apărării Naționale.

– Dan Andronic: Și au fost verificați ca venind dinspre Ministerul Apărării Naționale?

Lt. Col. Aurel Dragomir, comandantul
Garnizoanei Sibiu, în 1989

– Gen. Ilie Botoș: Cât privește acești indivizi, nu este o dovadă că aparțin unor structuri la vedere. Părerea mea este că singurul care poate să dea explicații este colonelul Dragomir. Informațiile puse la dispoziție de martori, de personalul aflat în subordine la acea vreme, este că pe data de 21 decembrie, când s-au ridicat câțiva din acești indivizi în picioare de pe blocul din spatele Inspectoratului MI, colonelul Dragomir le-a dat comanda „culcat”. Aceștia au executat ordinul. I-a pus din nou în poziție să nu fie vizibili pentru populația din acea zonă. În aceste condiții, toate activitățile derulate în cursul zilei de 22 decembrie, începând după ora 12.00 când s-a anunțat moartea generalului Milea, s-au declanșat un lanț de evenimente. Efectivele unităților Ministerului Apărării Naționale au primit ordin să se îmbarce în vehicole și să se retragă în cazărmi. În acel moment s-au executat focuri punctuale la nivelul Pieței Sfatului din Sibiu, focuri executate în zona acoperișurilor clădirilor din zonă, au și fost descoperite tuburi de cartuș în podurile respective. S-a generat un haos general, toată lumea a început să caute sursa acestor focuri și să tragă haotic, astfel a început focul…

– Dan Andronic: Era muniție de manevră sau muniție de război?

– Gen. Ilie Botoș: În momentul ăsta a fost muniție de război pentru că au fost oameni răniți acolo, dar nu este exclus pentru că în timpul investigațiilor au apărut informații și documente legate de scăderea unui stoc important de cartușe de manevră.

„Nu se justifica în nici un fel muniția de manevră”

– Dan Andronic: Care ar fi logica folosirii muniției de manevră în condiții de război?

– Gen. Ilie Botoș: Le folosești atunci când vrei să generezi un eveniment.

– Dan Andronic: E o chestie de teatru, de butaforie.

– Gen. Ilie Botoș: Categoric.

– Dan Andronic: Au tras zeci de mii de cartușe de manevră.

– Gen. Ilie Botoș: Era alarmă de război, nu se justifica în nici un fel muniția de manevră.

– Dan Andronic: L-ați întrebat pe colonelul Dragomir de ce a folosit muniția de manevră?

– Gen. Ilie Botoș: Apare în document un consum de muniție. El a spus că a fost o greșeală, că s-a înregistrat greșit, că de fapt s-a folosit muniție de război și acest stoc a fost preluat de la efectivele Ministerului de Interne și, ulterior, au scăzut-o din documente. Aspect foarte ciudat.

– Dan Andronic: Și totuși, unde erau cartușele?

– Gen. Ilie Botoș: Apar ca fiind scăzute, la fel cum scazi muniția folosită în perioada respectivă în care, arăt din nou, nu avea logică așa ceva. E un lucru care trebuie din nou verificat pentru că, în acel moment, în 22 decembrie, după ora 12.00, între cele două structuri ale Ministerului de Interne și Ministerul Apărării Naționale s-a produs efectiv un conflict spontan, alimentat excesiv prin informații false potrivit cărora cadrele MI iau cu asalt UM 01512. Moment în care foarte multe cadre, inclusiv ofițeri tineri abia ieșiți din promoție au fost efectiv împușcați, ei au sărit în unitatea militară căutând adăpost. Ori în blocurile din spatele Inspectoratului, în clădirea Policlinicii cu plată aflată în partea stângă din direcția unității militare, foarte mulți martori oculari descriu prezența acestor indivizi îmbrăcați în negru. Părerea mea este că acest gen de ținută a fost folosită tocmai să fie făcută foarte greu apartenența la una din instituțiile militare. După aceste evenimente s-a instalat un moment de liniște în oraș până în jurul orelor 17.00 – 18.00, când încep să se declanșeze focuri de armă în centru și continuă așa până pe data de 23-24. Părerea mea este că după 22 decembrie, elementele care au generat acest fenomen, pur și simplu s-au retras de acolo, iar mai departe toată povestea a fost alimentată și s-au folosit din plin operațiuni de dezinformare și de utilizare a personalului neinstruit inclusiv a populației civile înarmate haotic, pe bază de act de identitate.

„Efectivele Securității depuseseră deja armamentul în rastel”

– Dan Andronic: Armata, în marea ei majoritate, nu era instruită și nu se mai făceau măcar manevre militare de anvergură, iar instrucția de bază avea și ea limitele ei. Pe baza informațiilor pe care le aveți și pe care le-ați acumulat în ultimii 30 de ani din surse deschise, din anchetele pe care le-ați făcut, din informațiile pe care le-ați avut când erați Procuror General, din cele pe care le-ați dobândit ulterior, aceste trupe, că până la urmă vorbim de trupe, acești oameni în combinezoane negre cu armament performant, cu pregătire profesionistă, sunt români sau străini?

– Gen. Ilie Botoș: Eu cred că aparțin unor categorii de forță de la noi.

– Dan Andronic: Nu vă cer un verdict, ci doar o impresie.

– Gen. Ilie Botoș: Din moment ce au răspuns la comanda colonelului Dragomir, vă dați seama că erau români. Nu putem discuta de febra terorismului generată la vremea respectivă, care a fost făcută clar în scopul orientării forțelor și a populației într-o anumită direcție.

– Dan Andronic: În momentul în care au răspuns la comanda colonelului Dragomir, nu înseamnă că i-au recunoscut și autoritatea?

– Gen. Ilie Botoș: Despre asta discutăm.

– Dan Andronic: Despre asta discutăm, vorbind pe cale logică. E greu de presupus că dacă erau trupe de la Securitate recunoșteau autoritatea unui cadru al armatei. Sau dacă erau străini…

– Gen. Ilie Botoș: Plus că nu s-a evidențiat prezența în stradă a forțelor Ministerului de Interne, la vremea respectivă, ei au fost retrași în cazărmi, efectivele Securității depuseseră deja armamentul în rastel.

– Dan Andronic: Tăcerea colonelului Dragomir să fie motivul pentru care dosarul Revoluției, faza Sibiu, nu este nici acum terminată? Pentru că eu știu că este unul printre puținele locuri în care nu s-a luat o decizie la nivel de Instanță. Că doar dosarele „Sibiu” şi „București” au mai rămas.

– Gen. Ilie Botoș: Eu cred că în toate dosarele privind evenimentele din decembrie 1989 nu putem discuta despre o abordare de tip investigativ în sensul clasic al cuvântului. În momentul de față, toate faptele respective sunt considerate imprescriptibile și, pe cale de consecință, lămurirea cauzelor sub toate aspectele este obligatorie.

111Distribuie:

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *